9 concepte filozofice japoneze de aplicat în viața ta

În cartea sa despre reflecții și meditații[1], filozoful stoic Marcus Aurelius susține că tot ce înseamnă senzații ține de trup, tot ce înseamnă impulsuri ține de suflet și tot ce înseamnă gânduri ține de minte. Eu consider că, tot astfel, și dezvoltarea noastră personală ține de preluarea a tot ce e mai bun și util de la alte țări.

Prin felul practic de a fi al acestora, japonezii și-au optimizat modul de a percepe viața prin observarea atentă a lucrurilor care pot fi îmbunătățite prin schimbare. Astfel, în cercetările pentru cursurile mele personalizate de la centrul de limbi străine Babel Language, susținute împreună cu copii și adulți, am remarcat 9 concepte filozofice care au aplicabilitate în orice domeniu din viața ta, atât în mediul familial, dar mai ales în afacerile tale. Așadar, începem cu:

Photo credit: Ștefan Staicu

Kotodama (言霊) – Puterea sau sufletul cuvintelor

• Este un concept conform căruia cuvintele au influență asupra corpului, minții și spiritului celor cărora le sunt adresate;
• Conține ideogramele kanji 言 (gen, koto – „cuvânt”, „discurs”) și 霊 (tama – „suflet”, „spirit”);
• Are origini în religia șintoistă, fiind asociat cu următoarele expresii: 言挙げ (kotoage – „invocarea puterii magice a cuvintelor”) și 言向 (kotomuke – „cuvinte direcționate spre îndeplinirea unei cauze”);
• Se aplică precum un stil de viață în artele marțiale aikido (合気道 – „calea armoniei spiritului”), scopul practicanților fiind să se apere, ci nu să atace;
• Expresia 「言葉に気を付けなさい、それは行動になるから」(Kotoba ni ki wo tsukenasai, sore wa koudou ni naru kara = „Ai grijă la cuvintele tale, căci ele îți vor determina comportamentul”) poate influența soarta unui om, odată cu gândurile, obiceiurile și caracterul acestuia.

Mottainai (勿体無い) – Arta economisirii resurselor

•  Este o expresie care face referire la problemele mediului înconjurător, în care risipa și aruncarea la gunoi a produselor încă valabile sunt adânc criticate;
• Deoarece japonezii dispun de foarte puține resurse naturale, utilizarea la maximum a produselor de care dispun este foarte importantă;
• Se spune adesea „Mottainai!” în cazul în care vrei să arunci la gunoi ceva ce încă e bun de folosit. Se traduce drept „Ce risipă!”

Oubaitori (桜梅桃季) – Arta de a nu te compara cu ceilalți

•  Este un idiom japonez în care fiecare ideogramă kanji reprezintă câte un arbore specific Japoniei, aceștia înflorind în perioade diferite ale anotimpului primăvara: cireșul, prunul, piersicul și caisul;
• Este un concept filozofic care ne îndeamnă la concentrarea pe dezvoltarea armonioasă a nouă înșine, și descurajează compararea cu ceilalți într-un mod neproductiv și nesănătos;
• Așa cum fiecare arbore are perioade diferite de creștere și de dezvoltare, tot așa și noi avem ritmuri diferite de atingere a potențialului nostru care să ne aducă succes în viață.

Kaizen (改善) – Arta îmbunătățirii continue

•  Este un concept care se aplică afacerilor, dar și elevilor de la școală, și care face referire la îmbunătățirea și perfecționarea continuă a activităților noastre zilnice;
• Se bazează pe cele 5 principii ale literei S (5S):
• Seiri (整理) – sortare = eliminarea tuturor mijloacelor de distragere pentru maximum de productivitate;
• Seiton (整頓) – setare (ordine) = aranjarea lucrurilor pe birou sau în orice loc de desfășurare a activităților într-o ordine prin care devine ușor să lucrezi;
• Seisou (清掃) – strălucire (curățenie) = trebuie făcut curat la locul de desfășurare cel puțin zilnic, dacă nu măcar săptămânal;
• Seiketsu (清潔) – standardizare = alegerea celor mai bune proceduri de desfășurare a activităților și aplicarea lor zilnică, fiecare procedură având un standard de respectat;
• Shitsuke (修養) – susținere (disciplină, antrenament) = training-ul angajaților tăi care, odată ce își îmbunătățesc metodele de lucru, încep să lucreze intuitiv conform procedurilor standard ce i-ai învățat.

Gaman (我慢) – Arta îndurării provocărilor vieții cu răbdare și demnitate

•  Este un termen japonez cu origini în budismul zen, care se referă la perseverența, răbdarea și toleranța ridicată la obstacolele și provocările vieții;
• Oamenii care urmează acest concept filozofic dețin o putere foarte mare de auto-control și sunt rezistenți la greutăți concrete și abstracte;
• Japonezilor le este testată răbdarea și toleranța la factori exteriori încă din copilărie, când învață să reziste la frig sau căldură, precum și să își care singuri ghiozdanul greu pentru școală;
• Calamitățile fenomenelor naturale și provocate de om din ultimii 30 de ani au dovedit că japonezii îndură cu răbdare și demnitate greutățile. Printre acestea menționez cazul Marelui Cutremur din regiunea Hanshin din ianuarie 1995, atacul cu gaz salin din metroul de la Tōkyō din martie 1995, precum și triplul dezastru natural și uman de la 11 martie 2011 din regiunea Tōhoku, când a avut loc un cutremur urmat de un tsunami, care a provocat ulterior dezastrul nuclear din Fukushima.

Shinrin yoku (森林浴) – Arta îmbăierii în atmosfera dintr-o pădure

•  Este un termen inventat în anul 1982 de către Ministerul Japonez al Agriculturii, Pădurilor și Pescuitului;
• Se referă la senzația de a te lăsa cuprins de atmosfera unei păduri pline de copaci, care îți oxigenează creierul și îți creează o stare generală de bine;
• Plimbarea într-o pădure timp de cel puțin 15 minute îți scade nivelul cortizolului (hormonul stresului), precum și nivelul pulsului și al tensiunii;
• Este o terapie adânc apreciată de către japonezi pentru beneficiile sale asupra stării fizice, mentale și spirituale.

Omoiyari (思いやり) – Altruismul plin de empatie

•  „Distribuie bucăți de pâine în apele de la picioarele tale, iar ele ți se vor întoarce înzecit.” – Proverb japonez;
• Are o valoare culturală excepțională pentru comunicarea între japonezi, și se referă la intențiile, gândurile și sentimentele amabile pe care cineva le are în vedere pentru a-i ușura munca sau chiar viața altcuiva;
• Sentimentul predominant al acestui concept este altruismul empatic, în care cineva își orientează empatia și sacrificiul de sine către persoanele din jurul său, prin încercarea de a se pune în pielea altcuiva pentru a înțelege cum se simte acesta.

Omotenashi (お持て成し) – Arta anticipării nevoilor clienților tăi

•  Este un concept practic care se aplică în afaceri, și care se bazează pe 3 principii pentru o relație reușită cu clientela ta:
• anticiparea nevoilor clientului tău fără ca acesta să le precizeze;
• atenția la detaliile care îți pot întări relația cu acesta;
• aprecierea sinceră că serviciile tale au fost solicitate în mod special, ci nu ale altui concurent din breasla ta;
• În Japonia, nu există conceptul de bacșiș tocmai datorită ideii de omotenashi, întrucât serviciile tale au fost deja apreciate și recompensate prin alegerea acestora;
• Termenul se traduce drept „ospitalitate” și reprezintă un motiv foarte important pentru care japonezii sunt văzuți ca fiind foarte politicoși și primitori.

Punctualitatea (時間厳守 – jikan genshu) – Arta de a ajunge la timp la locul prestabilit

• Pentru a-și arăta respectul față de timpul și efortul cuiva, japonezii ajung întotdeauna la timp sau mai devreme cu cel puțin 5 minute la locul stabilit împreună cu persoanele cu care se întâlnesc;
• Datorită punctualității lor, japonezii au unul dintre cele mai bine stabilite orare ale mijloacelor lor de transport;
• Dacă în România programul de lucru este între orele 9:00-18:00, în Japonia programul începe de la 8:45 și se încheie la 18:15, întrucât timpul de pregătire pentru sosire sau plecare nu se socotește ca făcând parte din programul de lucru;
• Japonezii consideră despre întârzierile de orice fel că afectează reputația adulților sau chiar a copiilor, de aceea preferă să fie punctuali.

CEZARA MICLEA

[1] Marcus Aurelius, “Gânduri despre sine însuși”, în traducerea lui Cristian Bejan, editura Humanitas, 2022